Nepoate

Afara ploua. In momente de genul asta nu pot sa nu incep sa ma gandesc la “nemurirea sufletului”.  Melancolia incepe sa ma apese incet, mintea`mi devine acoperita de nori plumburii, iar ganduri negre incep sa rasara. Sunt o fire pesimista in general si pun raul in fata mereu, inainte de orice. Asta sunt, n`am ce face.

Aseara am iesit un pic, desi nu aveam chef. Aveam in schimb o durere acuta de cap. Trebuie neaparat sa invat a spune “NU”. M`am intalnit cu o prietena. Am comandat o bere in speranta ca durerea de cap are sa mai fuga pe masura ce aburii de alcool incep sa`si faca simtita prezenta. Am avut dreptate. Ea si`a comandat un capucino. Am vorbit, am ras, am vorbit din nou, am mai depanat amintiri despre vechi prieteni comuni etc. Berea se terminase, ea terminase ceasca imensa de capucino. Am mai comandat o bere, ea si`a mai luat un ceai. Chiar incepeam sa ma simt bine. Era prea frumos ca seara sa se termine intr`un mod placut evident. Mai apar cativa prieteni/prietene comuni, ne invita la masa lor. Evident mergem, mai ales ca era in interior, iar pe terasa, racoarea trimitea semnale pe sira spinarii, semn ca toamna si`a intrat pe deplin in drepturi. (more…)

Pana nu de mult aveam impresia ca Oltenia e ceva mai avansata decat Moldova. Asta si prin prisma unor prieteni olteni care`si lauda originile … asa cum ne laudam toti … evident mai putin noi moldovenii.Recent am avut ocazia sa ajung in zona Olteniei.  Am ajuns inclusiv in Caracal … cel mai celebru oras oltenesc dupa Craiova.

Fratilor … oltenii nu stiu despre ce vorbesc. Ori au trait prea mult prin zona aia si s`au obisnuit, ori mint cu nerusinare. (more…)